1. Conformitatea cu legislația românească
Cererea se bazează pe art. 146 lit. f) din Constituție și Legea nr. 370/2004, care permit Curții Constituționale să verifice regularitatea procesului electoral. Simion invocă:
-
Dezinformare și campanie agresivă: Acuză contracandidatul, Nicușor Dan, de utilizarea de teorii conspiraționiste, denigrări și presiuni asupra alegătorilor prin intermediul unor entități comerciale (e.g., Decathlon, UNTOLD) și influenceri. Aceste practici ar putea încălca art. 386 Cod Penal (fraudă electorală) și Legea 370/2004 privind transparența campaniilor.
-
Intervenții străine: Susține că lideri europeni (Macron, Tusk, Maia Sandu) și entități non-statale (e.g., Meta/TikTok) au influențat alegerile. Însă, legislația românească nu interzice explicit susținerea externă a candidaților, ci doar intervențiile directe în procesul electoral (e.g., falsificarea rezultatelor).
-
Manipularea rezultatelor prin STS: Acuză Serviciul de Telecomunicații Speciale de fraudă tehnică (introducere manuală de CNP-uri, dezactivarea verificării votului dublu). Aceasta ar putea încălca Legea 208/2015 privind securitatea cibernetică, dar proba prezentată (raportul expertului Xavier Azalbert) necesită verificare independentă.
Probleme de conformitate:
-
Dovezi insuficiente: Multe acuzații (e.g., influența străină) se bazează pe declarații mediatice sau interviuri, nu pe documente oficiale sau hotărâri judecătorești.
-
Proceduri neurmărite: Refuzul Meta de a elimina conținutul ilegal a fost contestat, dar Simion nu a recurs la instanțele competente pentru a forța executarea deciziilor BEC, conform OUG nr. 1/2025.
-
Lipsa transparenței în probe: Raportul OSCE menționează dezinformare, dar nu confirmă fraudă sistemică.
2. Intenția de a câștiga prin contestare
Cererea reflectă o strategie politică agresivă, caracteristică partidelor populiste:
-
Narativul victimei: Simion se prezintă ca victimă a unei campanii coordonate de “elite corupte” și “interese străine”, consolidând retorica anti-sistem a AUR.
-
Exploatarea temelor polarizante: Acuză contracandidatul de legături cu Rusia și promovează retorica naționalistă (e.g., “apărarea suveranității”). Aceste teme sunt folosite pentru a mobiliza electoratul de bază.
-
Atacuri la adresa instituțiilor: Critica la adresa STS, BEC și a sistemului judiciar (“pasivitate”) urmărește să submineze încrederea în autorități și să legitimeze contestarea rezultatului.
Indicii de intenție politică:
-
Cererea este depusă imediat după încheierea alegerilor, fără a aștepta investigații oficiale.
-
Argumentele se bazează pe presupoziții (e.g., “1,6 milioane de voturi fraudate”) fără dovezi clare.
-
Anexele includ materiale propagandistice (e.g., articole anti-Maia Sandu, postări pe Facebook), nu doar documente juridice.
3. Concluzii
-
Legalitate parțială: Cererea identifică nereguli reale (e.g., utilizarea conturilor false pe social media, presiuni indirecte), dar multe acuzații sunt exagerate sau lipsesc dovezi concrete conforme standardelor juridice.
-
Intentionalitate politică: Limbajul și structura cererii sugerează o tentativă de a delegitima procesul electoral și a menține prezența lui Simion în spațiul public, mai degrabă decât de a obține anularea alegerilor.
-
Șanse de succes reduse: Curtea Constituțională va probabil respinge cererea din cauza lipsei probelor decisive, dar contestarea va alimenta retorica AUR-ului despre “alegeri furate”.
Concluzie: Analiza evidențiază necesitatea unei reforme electorale care să clarifice regulile privind transparența campaniilor online și să îmbunătățească mecanismele de combatere a dezinformării.
